Substratul de cultura

Ultimele noutati

Parteneri

Sondaje

Ce familie de suculente este mai bine reprezentata in colectia voastra?

Statistiques

Aujourd'hui :
visiteurs - pages vues
Total :
visiteurs - pages vues
Nombre de rubriques : 68

Substratul de cultura

Alegerea substratului potrivit pentru suculente nu este tocmai usoara. Suculentele sunt plante care provin din zone aride, desertice, unde natura nu este foarte darnica. Solul nu este foarte bogat, iar apa este deficitara. Fara indoiala ca suculentele, ca sa poata exista, s-au adaptat acestui mediu natural mai putin prietenos. Asa se face ca solul cel mai potrivit pentru ele este unul foarte bine drenat, care sa nu retina apa. Un sol umed duce inevitabil la putrezirea radacinilor. Cel mai frecvent material drenant folosit este nisipul amestecat cu mici pietricele. E important de precizat ca nu se foloseste orice fel de nisip, ci doar cel de rau. Nu rareori am vazut prin casele oamenilor suculente si cactusi intr-o stare deplorabila. De cele mai multe ori, starea asta se datora substratului incorect ales si regimului de udare. Sunt multi aceeia care cred ca niste nisip si apa putina ar putea asigura cresterea unei suculente. Multi vad prin magazinle specializate in vinderea plantelor, in partea superioara a ghiveciului, nisip amestecat cu pietricele si cred ca ceea ce vad in partea superioara a recipientului se afla si mai jos, ca atare cred ca acesta este substratul ideal. Nu este asa. Trebuie sa va ganditi ca planta, ca sa creasca si sa infloreasca, are nevoie si de altceva decat de nisip, pietre si apa. Un substrat sanatos trebuie sa aiba si componente organice si componente minerale.La multe suculente prevaleaza substratul mineral, dar exista suculente la care este important substratul organic. Spre exemplu, plantele din familia Bromeliaceae, Apocynaceae si unele Euphorbiaceae au nevoie de un sol mai fertil, cu o importanta componenta organica. Un alt caz frecvent intalnit este acela al suculentelor cu un substrat format in principal din turba. Majoritatea producatorilor de plante folosesc acest substrat pentru inradacinarea butasilor. Cumparatorul duce planta acasa si constata ca, dupa o vreme, ea isi pierde din frumusete, ba chiar moare. Acest substrat este foarte periculos si bine ar fi sa renuntati la el imediat dupa cumparare. In timp el se transforma intr-o masa compacta, se contracta si nu mai absoarbe apa. Il udati, dar toata apa se scurge pe langa peretii ghiveciului si iese prin partea lui inferioara. In acest caz, planta, fie ea cat se poate de rezistenta, va muri de sete dupa o vreme.

O reteta ideala pentru substrat este greu de dat. Cultivatorii si colectionarii de cactusi si suculente au fiecare retele lor si desigur fiecare pledeaza pentru reteta lui ca fiind cea mai buna. Daca cumparati pamant special de cactusi si suculente din magazinele specalizate, iarasi veti constata ca exista mari deosebiri in ceea ce priveste compozitia pamantului de la un producator la altul. Este greu de dat o reteta si pentru ca nu toate suculentele au aceleasi necesitati. In general ar trebui cunoscute mediile de origine ale plantelor, iar substratul din ghiveci ar trebui sa fie cat de cat asemanator cu cel din patria de origine, din mediul natural. Si aceasta din urma afirmatie este oarecum contestabila caci plantele extrase din mediul lor natural, chiar daca le oferim un substrat asemanator, acum traiesc de fapt intr-un mediu total schimbat, cu alt regim termic, in conditii de umiditate diferite. Cu alte cuvinte, este imposibil sa-i asiguram fiecarei plante conditiile de mediu cu care ea a fost obisnuita in mediul sau natural. Probabil ca cel mai bine este sa cunoastem toti componentii posibili ai unui substrat si caltatile lor si sa alegem dintre acestia pe cei care sunt cei mai potrivti.

Componentii organici:

            Pamantul de gradina este un pamant obisnuit care, desigur, are multe elemente de variabilitate caci solurile sunt foarte diferite. Trebuiesc evitate solurile argiloase si cele calcaroase. Cele argiloase retin multa apa, iar in lipsa apei se intaresc ca betonul. Ele sunt usor de depistat. Pur si simplu se ia in mana pamantul si se stringe cu putere. Daca el se transforma intr-o masa compacta care poarta amprenta degetelor, este un sol argilos. Solul ideal este acela care, dupa aceasta operatiune, lasa mainile curate. Solurile argiloase se pot observa si cu ochiul liber caci sunt soluri foarte compacte. In nici un caz nu e bine sa se ia pamant de pe soluri cultivate industrial deoarece este mare pericolul ca acesta sa fie tratat chimic si sa omoare plantele.

            Mranita este un compost obtinut din resturi vegetale si gunoi de grajd fermentate. Este foarte bogata in componente organice si are multe elemente nutritive. Ea prezinta si un mare dezavantaj, acela ca are in componenta microrganisme care pot prolifera ciuperci. Procentul de azot este foarte mare, ori suculentele nu au nevoie de prea mult azot, iar toate componentele de origine animala sunt factori de infectie.

            Compostul este tot un produs de fermentatie care contine resturi vegetale, avand si el valente nutritive. Humusul de fag este un compost natural care este cel mai adesea folosit in cazul suculentelor.

            Turba este un produs natural care ia nastere prin carbonizarea resturilor vegetale din zonele mlastinoase, proces indelungat care dureaza mii de ani. De obicei contine cam 20-30% materii vegetale. Ea este un carbune inferior, motiv pentru care este utilizata drept combustibil. In ultimul timp este foarte mult utilizata in horticultura, mai ales la insamantari deoarece are o mare capacitate de a absoarbe si retine apa. Dupa ce rasare, planta trebuie transplanta in alt substrat. Constatandu-se ca transplantarea socheaza si stresseaza planta, s-a ajuns la folosirea unor pastile de turba care permit transplantarea in subtratul potrivit, fara a mai fi extrasa planta din substratul initial, de germinare. Turba exista in doua variante, usor de distins dupa culoare: blonda (sau alba) si bruna. In general, ea contine destul de putine substante nutritive, oricum epuizabile in timp. In horticutura se utilizeza mai ales turba blonda care se formeaza prin carbonizarea muschiului Sphagnum. Ea are un pH acid variabil, cuprins intre 3,5 si 5. Avantajul pungilor de turba din comert este acela ca turba este sterilizata prin procedee termice. Neamestecata cu alte substante, tinde sa formeze baloturi compacte in care nu mai patrunde apa. In aceste situatii udarea ghiveciului trebuie facuta prin cufundare in apa. Turba, precum un burete, va absorbi apa. Capacitatea ei de a retine apa, face ca turba sa nu fie o componenta ideala pentru substratul suculentelor.

Componentii minerali

            Substratul mineral poate fi format din foarte multe componente. El are, in principal, calitati drenante, dar si unele calitati nutritive, e drept mai putine decat un substrat organic.

            Rocile vulcanice sau sedimentare, precum granitul, bazaltul, micasistul, tuful vulcanic pot intra in componenta substratului , dar nu trebuie sa aba granulatii mai mari de 5-8 mm. Calcarul este este o roca care trebuie evitata. Solurile care contin calcar sunt bazice. Nici o planta nu iubeste calcarul, deoarece el inhiba dezvoltarea, dar unele il pot suporta. In mod paradoxal, uneori se adauga unor plante calcar, atunci cand ele, crescute in alte conditii decat cele naturale, se dezvolta foarte tare. Un adaus de calcar le va inhiba cresterea.

            Nisipul este un material drenant, adesea recomandat pentru substrat. Nu este vorba de orice fel de nisip. Se poate utiliza doar nisip de rau, cu o granulatie mai mare. Cel foarte fin se cimenteaza in timp. Nisipul cu granulatie mare poate fi cumparat de la magazinele de acvaristica, dar este foarte scump. O solutie mult mai ieftina ar fi cernerea nisipului de rau si folosirea granulelor mari, care nu trec prin sita. Sterilizarea lui in cuptor poate elimina factorii de risc si este indicata mai ales atunci cand este folosit la substraturi de insamantare a suculentelor.

            Puzzolana este un material folosit in constructii pentru fabricarea cimentului. In fapt este o roca, un tuf, format prin sedimentarea cenusii vulcanice, care contine si unele substante minerale si care are calitati drenante.

            Perlitul este un produs obtinut prin incalzirea la 1200 de grade a unor silicati vulcanici naturali. Dupa acest trtament termic, se obtin niste granule de culoare alba, mai mici sau mai mari. Se foloseste in mod obisnuit ca materil de constructii, la tencuieli termoizolante, dar are si aplicatii in horticultura. Perlitul cu o granulatie foarte fina, ca o pulbere, poate fi folosit la afanarea substratului si poate fi un bun agent de germinare, dar mai ales de inradacinare. In mod normal, se foloseste pentru substratul suculentelor un perlit cu o granulatie mai mare, de 3-4 mmm.

            Vermiculitul este un silicat de aluminiu si magneziu care se obtine tot prin incalzirea unor substante naturale din familia micelor. Acestea, la caldura, se deshidrateaza si se desfac in foite foarte subtiri.Vermiculitul poate fi folosit in substrat pentru a-i da o textura mai putin compacta. Totusi, trebuie precizat, el are tendinta de a retine umezeala in sol, fapt pentru care alegerea lui este mai potrivita atunci cand e vorba de substraturi de germinare.

            Argila expandata se obtine prin incalzirea unei argile numita attapulgit. Se gaseste in magazine sub forma de granule cu diametre variabile. De obicei se foloseste ca substrat in hidrocultura.

            Piatra ponce este tot o roca vulcanica, poroasa, foarte usoara, de culoare alb-cenusie. Maruntita poate fi folosita ca substrat mineral .

            Ideea de retinut este ca fiecare trebuie sa cunoastem toti acesti eventuali componenti ai substratului si sa-i dozam cu grija. Cei care au putine suculente pot folosi pamantul special pentru cactusi si suculente din magazine. Uneori acesta are putin material drenant, de aceea i se mai poate adauga putin nisip. Pentru cei care au multe suculente, pamantul gata preparat este foarte costisitor, de aceea este mult mai convenabila prepararea substratului in casa. La preparare trebuie avuta in vedere, cateva lucruri:

a. substratul trebuie sa contina atat substante organice, cat si substante minerale;

b. suculentele provin din zone cu un sol sarac in substante organice si de aceea procentul lor in substrat nu trebuie sa fie foarte mare;

c. radacinile trebuie sa raspire, iar apa trebuie sa se evacueze repede, deci solul trebuie sa fie foarte bine drenat; afanat si sa nu se transforme intr-o masa compacta dupa cateva udari.

Reteta cea mai raspandita si devenita clasica indica 1/3 pamant de gradina, 1/3 compost (sau turba), 1/3 nisip cu granulatie mai mare. Desigur ca aceste procente nu sunt batute in cuie. In cazul plantelor cu radacini foarte fine, poate creste usor procentul de nisip. La unele plante, la cele cu caudex mai ales, poate creste procentul de materie organica. Asta ar fi substratul. Mai trebuie mentionat ca substratul de germinare si cel de inradacinare, este diferit de substratul obisnuit al suculentelor. Intodeauna pentru germinare sau inradacinare se foloseste un substrat cu procent ridicat de substante minerale, procent care poate ajunge la 70%.Pe fundul ghiveciului este bine sa se puna cateva pietricele care asigura un bun drenaj, iar deasupra, peste substrat, nisip cu bobul mare si pietricele care ajuta la fixarea plantei. Acest ultim strat de fixare este periculos pentru incepatori pentru ca, acoperind substratul, nu se poate vedea daca acesta este uscat sau umed. In gasirea substratului ideal experienta fiecaruia este importanta. Un incepator poate gresi, important este sa-si poata corecta in timp greselile si sa invete din ele.

Sunt sigura ca multe din cele scrise de mine sunt discutabile. Nu am nicidecum sentimentul de automultumire acum, la sfarsitul acestui articol. Este motivul pentru care va invit a-i aduce corectii sau completari. Luati-l ca pe un articol care vrea sa dea o mica mana de ajutor unui om total nefamiliarizat cu cultura suculentelor. Orice articol pe aceeasi tema va fi binevenit.

AUTOR ARTICOL: Hertha